HRISTOS A ÎNVIAT! BUCURAȚI-VĂ!
„Noi, până la Înviere, nu putem spune că am ştiut să ne bucurăm deplin. Primul cuvânt rostit de Domnul Hristos femeilor mironosiţe a fost „Bucuraţi-vă!”. Ele au primit vestea Învierii cu bucurie şi cu frică mare. Bucuria lor stă pe temeiul faptului că, o dată cu Învierea, timpul nostru este timp al Învierii, timp în care ni se deschide perspectiva eternităţii. Iar frica însemna acea fascinaţie în faţa unei realităţi la care nu se aşteptau, ca moartea să fie învinsă.(...)
Noi nu ne putem asuma Învierea, dacă nu trăim în stare de dragoste. Iubirea este condiţia indispensabilă ca să intri în acest timp al Învierii. De Înviere nu ai decât o singură soluţie: să te bucuri.(...) Bucuria pe care ţi-o dă Hristos este bucuria inimii, a lăuntricului. Este o bucurie consistentă, durabilă şi veşnică. Pentru că ea trece dincolo de graniţele morţii.
Noi trăim adevărul Învierii dacă ştim să ne bucurăm, şi a te bucura presupune să ai dragoste. Un om morocănos, mereu nemulţumit, nu se poate bucura. El se eschivează, nu ştie să fie fericit, să iubească, să intre în lumina lui Dumnezeu.(...) Ca să te poţi bucura de Învierea lui Hristos presupune să te vezi unul cu celălalt, să te bucuri de întâlnirea cu cel de lângă tine, să vezi în el chipul lui Dumnezeu."