Pro Basarabia și Bucovina
Pro Basarabia și Bucovina

Pro Basarabia și Bucovina

@probasarabiasibucovina

Joi, 24 octombrie 2019, cu începere de ora 180, va avea loc în București, în sala de protocol „Podul Mogoșoaiei” din Calea Victoriei nr.120, un simpozion dedicat evocării memoriei și dimensiunii cuprinzătoare a vieţii şi gândirii teologice a părintelui Scrima, sub genericul „România, Orient sau Occident? Punte sau Sinteză?”. Evenimentul este organizat de Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate, în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina. Evenimentul va fi moderat de omul de televiziune Radu GĂINĂ, realizatorul mai multor filme documentare închinate personalităţii excepţionale a părintelui Andrei SCRIMA, ocazie cu care va fi prezantat filmul documentar „Andrei Scrima în Liban”. Mai multe detalii puteti afla cititnd articolul https://romaniabreakingnews.ro..../romania-orient-occi

image

I N V I T A Ț I E

Pe malul sudic al Dunării, aşezările românilor se întind pe toată lungimea străvechiului Istru (Dunărea), între Timoc, Vidin şi până la Silistra. Din vremea tracilor - cu mult înaintea venirii bulgarilor (sec.7d.H.) - strămoşii lor au reprezentat poporul autohton al Văii Dunării. Ştim puţin despre ei, cu toate că, în istorie, aceşti români, s-au aflat permanent în legătură cu rudele lor nord-dunărene. Apropierea de noi, chiar şi faptul că în prezent cele două ţări aparţin Uniunii Europene nu ne-a învrednicit să-i cunoaştem mai bine... Cât despre istoria lor ştim încă şi mai puţin...

Iată de ce ne aplecăm acum asupra uneia dintre personalităţile lor medievale:

SFÂNTA CUVIOASĂ TEOFANA BASARAB (1310? - 1352).
Născută la Curtea de Argeş, Teodora a fost fiica lui Basarab I, întemeietorul Ţării Româneşti şi s-a căsătorit printr-o strategic aranjată alianţă matrimonială cu nepotul ţarului bulgar Mihai Sisman. A locuit împreună cu soţul ei Ioan Alexandru la Loveci, iar după ce bătrânul ţar moare, Ioan Alexandru îi urmează în tronul Bulgariei, cu capitala la Tîrnovo. Teodora Basarab (Teodora a Valahiei), devine ţarina Bulgariei. În anul 1347 ţarul Alexandru o alungă de la curte pentru a se căsători cu Sara, o evreică cu nuri. Teodora se retrage la mănăstire, primind numele monahal: Teofana. Când fiul ei cel mare, Stratimir devine conducătorul ţaratului de vest, monahia Teofana se stabileşte alături de el, la Vidin (posibil, lângă actuala biserică rupestră Albotina). După ce trece la Domnul, biserica bulgară o canonizează (1371?) pe aceea pe care poporul bulgar încă o iubea ca fiind plină de virtuţi. Racla cu moaştele sale este adăpostită în catedrala din Vidin. După cucerirea oraşului de către turci, racla va fi dusă la Belgrad, unde va rămâne până în 1520, când sultanul Soliman Magnificul dispune mutarea moaştelor sale (împreună cu cele ale Sfintei Paraschiva) la Ţarigrad/Istambul.

Nu este trecută în Sinaxarul Bisericii Ortodoxe Române.



Vă invităm marţi 26 februarie 2019, orele 180-200 la CLUBUL ŢĂRANULUI unde vom evoca destinul fabulos al CUVIOASEI TEOFANA, prinţesa valahă ajunsă ţarină la sud de Dunăre, în Bulgaria

image

image