In memoria iubitei noastre Titilica (partea I)

O cameră fără cărți este ca un corp fără suflet. – Cicero

Poate că această călătorie numită viață nu este despre a deveni ceva. Ci este despre a-ți dezvăța sufletul de tot ceea ce nu este cu adevărat, pentru a putea deveni cine era menit să fie de la început.
Iata ce spune Geneza:
Apoi a spus Dumnezeu: "Să mişune apele de vietăţi, fiinţe cu viaţă în ele şi păsări să zboare pe pământ, pe întinsul tăriei cerului!" Şi a fost aşa.
A făcut Dumnezeu animalele cele mari din ape şi toate fiinţele vii, care mişună în ape, unde ele se prăsesc după felul lor, şi toate păsările înaripate după felul lor. Şi a văzut Dumnezeu că este bine.
Şi le-a binecuvântat Dumnezeu şi a zis: "Prăsiţi-vă şi vă înmulţiţi şi umpleţi apele mărilor şi păsările să se înmulţească pe pământ!
Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a cincea.

Chiar si diferența de trupuri este menționată în Biblie : “Nu toate trupurile sunt acelaşi trup, ci unul este trupul oamenilor şi altul este trupul dobitoacelor şi altul este trupul păsărilor şi altul este trupul peştilor.” (1 Cor, 15:39).

Această descoperire are consecințe în biologia moleculară: Proteinele constituie parte majoritară a corpului. Corpul uman conține cincizeci de mii de tipuri de proteine diferite, fiecare îndeplinind funcțiile sale specifice. Ele au secvențe diferite de aminoacizi. Toate organismele au anumiți animoacizi în aceleași poziții în lanțul polipeptidic, și ele servesc la stabilirea și prezervarea funcțiilor caracteristice ale proteinei specifice. În contrast cu această poziționare precisă, există alte poziții unde aminoacizii diferă clar de la un tip de altul.

Doar despre om se spune că el nu doar a fost creat “de Dumnezeu”, ci și “pentru El” (Col 1:16). Acest scop înalt este atribuit doar omului. Animalele sunt de asemenea creaturi ale lui Dumnezeu, dar ele nu au primit chemarea de a deveni copii ai lui Dumnezeu (Ioan 1:12).