Aghiasma este apa sfințită de preot în cadrul slujbei Sfeștaniei și in ziua de Bobotează. În funcție de slujba săvârșită pentru sfințirea acestei ape, aghiasma poate fi de doua feluri: Aghiasma Mica, atunci când se săvârșește slujba numita "Sfintirea cea mica a apei", și Aghiasma Mare, când se săvârșește "Sfintirea cea mare a apei", in ziua de Bobotează.

În zilele de Boboteaza, fiecare creștin este dator să ia acasa Aghiasma Mare si să o pastreze intr-un loc deosebit si curat. Cu aceasta ocazie, credinciosii beau Aghiasma Mare vreme de opt zile, începând din ziua Bobotezei si încheind in ziua de odovanie a praznicului (14 ianuarie); numai in aceasta perioada se poate bea Aghiasma Mare fără post si spovedanie.
După data de 14 ianuarie, Aghiasma Mare "se ia numai cu post si cu spovedanie, întotdeuna înainte de anafură, cu binecuvantarea preotului duhovnic".
Unii preoți obisnuiesc să dea Aghiasma Mare, după post si spovedanie, acelora care nu au binecuvantarea de a se împărtăși cu Sfintele Taine. Cu binecuvantarea duhovnicului, postind măcar in ajun, aghiasma mare se poate bea si in zilele de sărbătoare.

Cu Aghiasma Mare se pot stropi si casa, curtea, gradina, vitele, ogoarele si livezile, spre a fi păzite de lucrarile necurate ale diavolului (doar de Boboteaza sau periodic). De asemenea, cu pocăinta și cu binecuvantarea duhovnicului, aghiasma mare se poate lua și in cazuri de boli grele. Fiind incărcată cu darurile dumnezeiesști ale Duhului Sfânt, aghiasma mare a săvârșit adesea minuni, tămăduind bolnavi, apărând de rele si izbăvind din primejdii pe cei credincioși.
Sursa: Crestin Ortodox