"Oricât de mari vor fi ispitele ce vor veni şi oricât de înviforată este marea acestei vieţi, priveste: peste ape pluteşte HRISTOS.
Peste valurile ce se zbat mugind, lovind corabia sufletului, clătinându-se într-o parte şi într-alta, mai-mai să o scufunde, păşeşte lin, uitându-se ţintă în străfundul inimilor noastre, Domnul, Făcătorul cerului şi al pământului...
Priveşte-L acum mai bine şi întrezăreşte printre ceţuri şi printre stropii aruncaţi orbitor încoace şi încolo de vântul sălbatic, că mâna ta cea slabă şi tremurând, mâna ta cea dreaptă pe care o socoteşti adesea neputincioasă a se ridica în rugăciune către cer, da, este ţinută cu tărie de către El...
Tu nu L-ai văzut până acum, cum s-a apropiat în toiul furtunii de corabia sufletului tău şi te-a prins încetişor dar cu nădejde de mână...
O, inima mea dulce, copilul meu, altfel te scufundai demult şi ai fi pierit..."
Cuviosul Selafiil din Siberia